Privesc cu mult interes la ceea ce se intampla in stanga esichierului politic. Mi se pare ca felul in care PSD va alege sa se restructureze va conta pentru intreaga societate romaneasca. De ce spun asta? In acest moment dreapta are doi piloni puternici in parlament: PD-L si PNL. La ultimele alegeri noi am castigat, liberalii au crescut, in vreme ce social-democratii au pierdut voturi, in consecinta au pierdut primari, consilieri locali si judeteni, presedinti de consilii si parlamentari. Stanga este acum in cautarea unei noi identitati. Nu doctrinare , ci programatice. Si pentru asta ii trebuie lideri noi. In cursa pentru sefia stangii s-au anuntat mai multe nume. Asta mie imi spune ca nu este vorba doar de libera exprimare a viziunilor, ci de fragmentarea grupurilor de lideri. Pe blogurile social-democrate si in presa  se poarta discutii aprinse, se arunca manusi de duel, ba chiar se ajunge la declaratii de razboi pe fata. In spatele usilor inchise se consuma intalniri de taina, se leaga si se dezleaga aliante, se fac si se refac planuri. Politicieni social-democrati cu greutate analizeaza si vorbesc despre nevoia de schimbare. Am ocazia sa-l salut astazi pe Vasile Dancu, al carui blog il citesc nu numai cu interes, dar si cu placere. Va fi interesant de vazut cine va aduna un procent mai mare de sustinere la baza partidului, acolo unde de fapt s-a inregistrat cea mai mare cadere. Caci, ceea ce cred eu ca se intampla intre tururile de scrutin este tocmai aceasta ignorare a trunchiului, care genereaza tensiuni si confuzie in randul acelor oameni, extrem de importanti, care sunt adevaratii lideri ai comunitatilor lor. Ei nu apar la televizor, nu-si dau cu parerea in presa, nu se imbraca la costum si nu-si plimba familia in vacante de lux. Neinvitarea lor la masa deciziilor creaza confuzie si tensiuni. Raspunsul lor la aceasta atitudine este tocmai imposibilitatea de a le prevedea reactiile. Sustinerea nu mai e puternica si varful se clatina. E valabil pentru toate formatiunile politice. De aceea eu cred ca PSD trebuie sa –si aleaga un lider, mai mult, o echipa, care sa se reintoarca la dialogul cu baza si sa intareasca  relatia cu trunchiul. Eu as miza pe Miron Mitrea. Toata activitatea lui politica si mai ales conduita fata de partid il recomanda. Conform conceptiei social-democratice, partidele politice, indiferent de orientare, nu trebuie sa urmareasca numai problema puterii, ci mai ales rolul de a asigura o legatura intre stat si societate. Si din acest punct de vedere o stanga puternica va fi pentru noi un partener de dialog constructiv. Miron Mitrea a fost lider sindical si nu unul oarecare. Intrat in politica, si-a pastrat relatia cu lumea sindicala si de multe ori expertiza lui si-a pus amprenta intr-un mod constructiv. Nu sunt un fan al lui Mitrea, dar mie mi-a placut barbatia cu care poarta el razboiul cu actuala conducere a PSD. Ca observator nu am putut sa nu remarc curajul cu care a iesit la lupta si onestitatea lui fata de partid. Miron Mitrea e senator de Vrancea ca si mine. E adversarul meu in teritoriu si, daca vreti, principala mea forta de opozitie. Dar, spre deosebire de celalalt personaj marcant al PSD Vrancea, Marian Oprisan, Miron Mitrea nu ataca pe la spate. Cu Miron Mitrea stii exact cu cine lupti. Si aici nu pot decat sa salut acest adversar. Nu stiu de ce sustinere se bucura actualmente Mitrea in PSD. Stiu insa ca stanga are nevoie de un lider nou, puternic si inteligent. Si ca acest lider, daca va avea intelepciunea sa-si construiasca o echipa puternica, va deveni pentru noi nu un adversar , ci un partener serios, asa cum este relatia stanga-dreapta in toate democratiile cu traditie.