Arhivă Lunară

S-a dat startul competitiei interne pentru ocuparea functiilor de conducere, atat la nivel central cat si la nivel local, in partidul meu! Pe 16 iulie ne vom alege liderii: presedintele, 4 prim-vicepresedinti si secretarul general, din 15 vicepresedinti, 3 secretari general adjuncti (alesi pe regiuni istorice), 14 secretari executivi si  sefii de organizatii. Urmeaza o perioada de evaluare, de autoanaliza si de constructie interna. Asa cum remarca un cetatean, comentand pe una dintre agentiile de stiri, PDL are in acest moment cea mai deschisa politica de resurse umane dintre toate formatiunile momentului. In cadrul Consiliului National de Coordonare de ieri am hotarat si asupra altor cateva chestiuni foarte importante. Pentru ca in ultima vreme s-au pus intrebari despre identitatea noastra si felul in care putem sa ne organizam pentru a-i sluji mai bine pe romani, am modificat statutul si in alte puncte cheie:

- semnul nostru electoral ramane trandafirul

- am renuntat oficial la cratima din denumire (PDL)

- am introdus criterii de selectie riguroase pentru admiterea de noi membri: nu se pot inscrie in partid persoane condamnate penal sau colaboratori ai fostei Securitati. In cazul arestului preventiv, membrii PDL vor fi suspendati automat din partid, urmand ca Biroul Permanent sa ia act de suspendare in prima sa sedinta.

- in organigrama am cazut de acord sa introducem doua noi niveluri – cel al sectiei de votare si cel al colegiului electoral.

- va lua fiinta Consiliului Seniorilor, cu rol consultativ, format din membri care au implinit 65 de ani si care au avut activitate politica in cadrul partidului sau au detinut functii publice importante.

Am mai discutat despre democratia interna si despre disciplina. In ceea ce ma priveste, consider ca s-au creat toate premisele necesare pentru startul unei competitii interne corecte. La momentul oportun va voi dezvalui si intentiile mele. Le veti afla direct de la mine,  intrand pe paginile acestui blog. Va pot asigura de pe acum ca, pe orice drum as porni, o voi face cu credinta ca de acolo, de unde vreau sa ajung, pot sluji cel mai bine partidul, dar ii pot sluji mai ales pe cei care si-au pus sperantele in mine.

Astazi am avut o intalnire extrem de importanta la Senat, chiar inainte de dezbaterea motiunii pe legea educatiei, pe o tematica de maxima actualitate: realitatea economica. Am stat de vorba cu reprezentantii  Asociatiei Oamenilor de Afaceri Egipteni. Putina lume stie ca Egiptul este unul din principalii parteneri comerciali ai Romaniei din Nordul Africii si Orientul Mijlociu. Sau mai bine spus era, pentru ca nivelul schimburilor economice a scazut mult in ultimii 20 de ani. Motivele tin de istoria noastra recenta, dar si de o anumita atitudine a guvernantilor, care n-au stiut sa cultive potentialul urias al unor foarte bune relatii bilaterale. Mai pe romaneste spus: am ignorat un partener ale carui resurse ar fi adus beneficii de ambele parti. Este bine insa ca oamenii de afaceri egipteni continua sa fie interesati de piata romaneasca si de cresterea schimburilor comerciale.  Exportam tractoare si masini agricole, piese de schimb  pentru industria cimentului si pentru sectorul petrolier, locomotive si componente pentru vagoane de dormit, lemn si produse lemnoase, otel, fier vechi si multe altele. De la egipteni luam in principal bumbac, piele, orez, medicamente si detergenti. Pana in 1997 importam si petrol. Ca sa nu mai vorbim de turismul lor, frecventat des in ultimii ani de romanii care-si permit vacante in strainatate. Discutia cu presedintele Consiliului de afaceri Egipt – România, excelenta sa Hassan El Shafei, a avut un ton constructiv si aplicat. Voi sintetiza in cateva puncte principalele concluzii:

- oamenii de afaceri egipteni ne vor trimite o lista cu domeniile de interes in care doresc sa investeasca in Romania. Noi, la randul nostru, vom trimite o lista similara.

 - Noi vom trimite un raport cu facilitatile acordate investitorilor straini, pentru a-i ajuta sa se orienteze mai usor in piata noastra. Ei vor face la fel.

- Ambasada Republicii Egipt ne va trimite calendarul actiunilor lor in Romania.

- Am propus sa facem un schimb de know-how pe domenii de expertiza in trade. Si noi avem specialisti si ei au, de asemenea. Au porti deschise spre Etiopia si celelate state din regiune; au negociat conditii preferentiale de comert cu Statele Unite, au taxe mici pentru marfurile lor si un volum mare al schimburilor.

- S-au aratat foarte interesati de editia din octombrie a Targului de la Romexpo si isi doresc un pavilion doar al lor. M-a bucurat enorm propunerea venita din partea vicepresedintelui Romexpo, Sorin Vornic, care le-a spus ca poate sa le ofere oricand, gratuit, un spatiu expozitional in interiorul complexului.

Ne-am dat seama ca oamenii de afaceri din Romania si Egipt nu trebuie sa se comporte ca si cum s-ar afla in competitie, nici macar in domeniile in care activeaza pe aceeasi piata. Ei ne pot fi parteneri complementari si ne putem uni fortele in beneficiul ambelor parti. Nu pot sa nu mentionez aici, pe blog, bucuria pe care mi-a provocat-o intalnirea cu doamna  Omnia Fahmy, vicepresedintele Asociatiei Femeilor de Afaceri din Egipt, o prezenta tonica si fermecatoare. A ramas sa ne revedem cat de curand. Pana atunci sa ne gandim cum putem face sa colaboram cu oamenii de afaceri ai unei tari cu care avem relatii diplomatice inca de pe vremea lui Alexandru Ioan Cuza.

As vrea sa lamuresc problema patinoarelor construite in 6 orase, in perioada mandatului meu de ministru. Decizia de a aloca acesti bani nu am luat-o singura si nici in urma vreunui impuls de moment. Fiecare institutie publica are sume impartite pe capitole bugetare. Bugetul fostului Minister al Tineretului si Sportului a fost unul mic, din care s-au si intors bani la bugetul de stat. Incercand sa identific corect nevoile semnalate de reprezentantii Directiilor Judetene am constituit la nivelul ministerului doua comisii. Reprezentantii acestora s-au deplasat in teritoriu si au stat de vorba cu oameni de specialitate, din conducerea DJS-urilor si a cluburilor sportive. Rapoartele incheiate de ei arata clar ca, la nivelul catorva centre urbane, exista un deficit major in ceea ce priveste posibilitatile de agrement. S-au alocat bani pentru patinoare, pentru ca s-a considerat ca este formula optima din mai multe puncte de vedere: in primul rand consturile, in al doilea rand investitia se putea realiza intr-un timp relativ scurt si nu in ultimul rand cheltuielile puteau fi amortizate prin faptul ca bazele puteau produce bani, prin biletul de intrare, inchiriere de patine, etc. Mai mult, in cateva dintre cazuri, colegii din teritoriu au cerut explicit investitia in patinoare si nu in altfel de proiecte. Faptul ca aceste suprafete uscate permit accesul celor dornici de miscare pe tot parcursul anului, indiferent de anotimp, a cantarit mult in decizia noastra. Toate procedurile de achizitie publica au fost derulate de beneficiari. Ministerul nu a avut nicio contribuitie nici in redactarea caietelor de sarcini, nici in organizarea procedurilor de achizitie publica. Daca pretul e mare sau mic, doar specialistii sunt in masura sa se pronunte. Daca exista nereguli, institutiile statului se vor pronunta. Faptul ca acum este pusa in discutie oportunitatea alocarii acestor bani de catre oameni care stau la aceeasi masa cu politicieni penali – campioni (intre ghilimele) ai corectitudinii in alocarea banilor publici – ma face sa zambesc. Stiam ca voi fi supusa la tot felul de incercari, atunci cand am intrat in politica, asa incat imi asum si merg mai departe. Nu am nimic sa-mi reprosez.  Cred in continuare ca nevoia de agrement nu este satisfacuta nici la ora actuala. Romanii se plang de lipsa unor locuri civilizate in care sa-si petreaca timpul liber si sa faca miscare.
Incurajez autoritatile centrale si locale, dar si investitorii privati sa se preocupe si de acest aspect, pentru ca vorbim de fapt despre starea de sanatate a populatiei si despre un minim de confort urban.