Euroregiunile – o necesitate pentru Romania

erata: mobilizari a PNL si a PSD

M-am lamurit si cu BNR-ul. Un domn de la BNR invitat la emisiunea doamnei Cretulescu explica plin de importanta ca pensiile trebuie taiate pt. ca bugetul de pensii se finanteaza din contributiile actualilor salariati care platesc pensiile celor care acum sunt in pensie si cum astia care platesc acum se raresc si bugetul de pensii se mareste de la an la an. Dansul m-a convins ca si cei de la BNR sunt la fel de prosti ca si cei din restul aparatului de stat.
Pai ce treaba are decizia interna a statului de finantare a bugetului de pensii cu dreptul de a primi pensie. I-a intrebat cineva pe pensionari atunci cand erau obligati sa plateasca ce vor sa se intample cu contributiile lor ?
Cum ar veni BNR-istii spun ca “voi trebuie sa platiti pentru ca noi suntem prea prosti ca sa va administram contributiile”.
Pai mai frate daca nu esti in stare sa administrezi o afacere iesi din ea.
Platiti ce aveti de platit si privatizati sistemul de pensii, sa iasa statul din sistemul de pensii daca nu este in stare sa administreze dar nu furati banii oamenilor care au platit.
Ce vina au pensionarii ca nu mai exista contribuabili la bugetul de pensii, controleaza pensionarii natalitatea, lipsa de locuri de munca, fugarirea romanilor din propria tara ?
Nu frate, statul sa plateasca ce-a luat de la pensionari.

Eu nu inteleg de ce statul roman trebuie sa aiba tot timpul acest comportament si psihologie de smenar, astfel incat trebuie sa fii tot timpul cu ochii in patru ca sa nu te mai fure pe undeva.

danb

]n ce priveste pensiile , sa stii ca ai dreptate . Dar stii ce e curios ? Si domnul acela de la BNR are dreptate .E un fel de teoria restransa a relativitatii . Numai ca nu e a lui Eistein , este a poporului roman .

Acesta se organizează şi funcţionează, printre altele şi
pe principiul contributivităţii, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuţiilor datorate de persoanele fizice şi juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuţiilor de asigurări sociale plătite [art.2 lit.e) din Legea nr.19/2000]. Aceasta înseamnă că pensia, ca prestaţie din partea sistemului public de pensii, intră sub incidenţa principiului contributivităţii.

Mai întâi se stabileşte că pensiile sunt o formă de asigurare, apoi se spune că această asigurare intră sub incidenţa principiului contributivităţii. În consecinţă directă, valoarea contribuţiei implică, conform legii, valoarea pensiei.

Textul constituţional nu califică dreptul la pensie doar din perspectiva unui interes patrimonial al persoanei, ci, consacrând în mod expres dreptul la pensie ca un drept fundamental, impune statului obligaţii constituţionale
suplimentare, astfel încât să se asigure un nivel de ocrotire al acestui drept superior celui prevăzut de Convenţie şi de Protocoalele sale adiţionale.

De aici se extrag două concluzii. Prima, şi cea mai importantă, că pensia este un interes patrimonial al persoanei, a doua că nivelul pensiei trebuie să bla bla bla

Curtea constată că dreptul la pensie este un drept preconstituit încă din perioada activă a vieţii individului, acesta fiind obligat prin lege să contribuie la bugetul asigurărilor sociale de stat procentual raportat la nivelul venitului realizat. Corelativ, se naşte obligaţia statului ca în perioada pasivă a vieţii individului să îi plătească o pensie al cărei cuantum să fie guvernat de principiul contributivităţii, cele două obligaţii fiind intrinsec şi indisolubil legate.

Se constată dreptul pre-constituit, adică dreptul de a avea o pensie într-un anumit cuantum a fost “achitat” deja prin plata contribuţiilor.

Deşi sumele plătite cu titlu de contribuţie la asigurările sociale nu reprezintă un depozit la termen şi, prin urmare, nu pot da naştere vreunui drept de creanţă asupra statului sau asupra fondurilor de asigurări sociale (Decizia Curţii Constituţionale nr. 861 din 28 noiembrie 2006, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.45 din 22 ianuarie 2007), ele îndreptăţesc persoana care a realizat venituri şi care a plătit contribuţia sa la bugetul asigurărilor sociale de stat să beneficieze de o pensie care să reflecte nivelul veniturilor realizate în perioada activă a vieţii.

Se afirmă că relaţia dintre contribuţie şi valoarea punctului de pensie definită prin lege este îndreptăţită a fi pretinsă.

Cuantumul pensiei, stabilit potrivit principiului contributivităţii, se constituie într-un drept câştigat, astfel încât diminuarea acesteia nu poate fi acceptată nici măcar cu caracter temporar. Prin sumele plătite sub forma contribuţiilor la bugetul asigurărilor sociale, persoana în cauză, practic, şi-a câştigat dreptul de a primi o pensie în cuantumul rezultat prin
aplicarea principiului contributivităţii; astfel, contributivitatea, ca
principiu, este de esenţa dreptului la pensie, iar derogările, chiar şi temporare, referitoare la obligaţia statului de a plăti cuantumul pensiei rezultat în urma aplicării acestui principiu afectează substanţa dreptului la pensie.

Se reiterează legătura dintre contribuţie şi valoarea de pensie stabilită prin legea pensiilor.

Aceasta este motivaţia. Nu pricep… ce anume aţi dori mai mult? Aveţi mai sus o listă întreagă de principii constituţionale pe care legea le încalcă.

@Bibliotecaru,
spuneti:”În consecinţă directă, valoarea contribuţiei implică, conform legii, valoarea pensiei.”
Stimate domn,
chiar daca se diminua punctul cu 15%,tot valoarea contributiei implica valoarea pensiei.Este atat de simplu.Factorul cu valoarea contributiei ramane neschimbat,se schimba doar factorul cu valoarea punctului de pensie.Deci,unde incalca legea acest principiu legat de contributivitate?
Citati din decizie:
“Textul constituţional nu califică dreptul la pensie doar din perspectiva unui interes patrimonial al persoanei, ci, consacrând în mod expres dreptul la pensie ca un drept fundamental, impune statului obligaţii constituţionale
suplimentare, astfel încât să se asigure un nivel de ocrotire al acestui drept superior celui prevăzut de Convenţie şi de Protocoalele sale adiţionale.”
Dupa care trageti urmatoarele concluzii:
“De aici se extrag două concluzii. Prima, şi cea mai importantă, că pensia este un interes patrimonial al persoanei, a doua că nivelul pensiei trebuie să bla bla bla
Scuzati-ma,de unde rezulta interesul patrimonial in art 47?Si,Dumnezeule,ce legatura are “dreptul fundamental” cu cuantumul pensiei?
Citati:
“.ele îndreptăţesc persoana care a realizat venituri şi care a plătit contribuţia sa la bugetul asigurărilor sociale de stat să beneficieze de o pensie care să reflecte nivelul veniturilor realizate în perioada activă a vieţii…”
Si concluzionati:
“Se afirmă că relaţia dintre contribuţie şi valoarea punctului de pensie definită prin lege este îndreptăţită a fi pretinsă”.
Pur si simplu nu asta se afirma.Este aceeasi idee,unica de fapt,ca cuantumul pensiei este in relatie cu veniturile realizate in perioada activa,implicit nivelul contributiilor platite.
In final,mai intariti aceeasi idee pentru a 3 sau a 4-a oara:
“Se reiterează legătura dintre contribuţie şi valoarea de pensie stabilită prin legea pensiilor.”
Corect.Legatura exista si pentru valoarea punctului de 732,8 si pentru valoarea de 622.88,si este o formula de calcul relativ simpla.
In fine,va parafrazez:Nu pricep…ce anume ati dori mai mult?

@ Intelectualul subtire
Eu am facut campanie pt. PDL pt. ca sunt impotriva golanului de Oprisan. De ce ? Da nu ziceau pe vremea aia ca vor sa fure pensiile ca poate ma mai gandeam.
Eu vad problema in felul urmator. Fac campanie si-ti dau un credit pe baza programului pe care-l ai.
Am facut campanie pt. PDL la parlamentare si a castigat. Asteptam ca PDL sa faca guvern PDL, cu oameni din PDL si sa-si faca programul.
Dupa aia am facut campanie pt. Base la prezidentiale si-a castigat. Asteptam ca Base sa faca ce-a zis in campanie si sa fie presedinte.
In loc de asta ce am, un guvern de ciumpalaci adunati de pe strada, pupincuristi de-ai lui Base, un presedinte care nici el nu mai stie ce vrea sa fie si-un PDL distrus in sondaje care pare sa nu mai aiba nici o sansa in 2012.
Pai eu zic ca nu e bine.
Asa ca incerc si eu cat pot sa indrept lucrurile. Adica Base sa-si vada de Presedintia lui pt. ca nu are capacitatea sa fie de toate dupa cum a demonstrat, PDL sa faca guvern cu PDL-isti si sa-si faca programul cu oameni din PDL iar oamenii carora li s-a dat o sansa si au dato-n gard sa se duca acasa, la Cluj de exemplu.
Asa vad ei lucrurile ca sa fie bine.
Eu in continuare vreau sa-l dau jos pe Oprisan in 2012, cu PDL sau fara PDL, ca poate sefii s-au razgandit in ceea ce priveste aspectul asta dupa cum am auzit eu.

@ Ingineru Sef
Pai daca nu scrie in Constitutie cuantumul pensiei ci doar dreptul la pensie eu as zice sa le dea guvernul la toti pensionarii doar 1 ban.
Sau si mai bine ar fi sa le dea pensie negativa, adica sa fie obligati pensionarii sa vina cu bani de-acasa, sa dea la guvern.
Domnu Inginer, sunteti putin absurd, nu vi se pare ?
Ce e dreptul la pensie fara cuantum ? Adica ce rol ar avea mentionarea despre pensie in Constitutie cand nu stabileste nimic ?

@ Intelectualul subtire.
Uitai de BNR-ist. Normal ca el are dreptate dar doar daca ar fi matematician.
Adica, Contributii – Pensii = – 1 miliard. Deci ce tre sa faci ca sa ajungi pe plus ? Clar, tai pensii.
Problema e ca el se da economist. Si ca economist ar fi trebuit sa stie ca daca faci un contract e musai sa-l respecti sau sa declari faliment. Alte variante n-ai.

@Bibliotecaru,
eu ma asteptam sa va gasesc suparat pentru interpretarea Curtii in legatura cu art 53…

@ ingineru’sef
Nu am citit cu atenţie, m-am grăbit să sar la locul cu pensiile pentru a putea să vă ofer un răspuns.

Eu am mai auzit elucubraţia asta (că altfel nu o pot numi, deşi îmi vin în minte o altă duzină de cuvinte), cum că dreptul la pensie nu se referă la bani, ci doar la faptul că poţi fi asigurat.

Cuvântul pensie înseamnă o sumă de bani. Dreptul la pensie înseamnă dreptul la o sumă de bani. Pensie nu înseamnă că nu mai munceşti şi că iei bani (şi şomerii fac acelaşi lucru), pensia reprezintă chiar banii primiţi. Dreptul la pensie reprezintă dreptul la bani pe care îi primeşti.

http://www.urbaniulian.ro/2010/02/12/speranta-legitima-si-necesitatea-jurisprudentei-unitare/

Domnul Urban este senator PDL… Nici eu nu ştiu de ce am simţit nevoia să adaug.

@Bibliotecaru,
citit,conspectat,insusit.Multumit.Chiar asa,de ce ati simtit nevoia de a specifica culoarea blogului?Am inteles,a fost un rautacism.Nemeritat.

@danb,
asa este.Ceva putred in Danemarca.

@ Ingineru Sef
Eu nu sunt jurist dar, economic vorbind, pensiile trebuie ajustate cu inflatia. Deci trebuie sa-i dai legislativului posibilitatea sa le ajusteze. Pe principiul asta ar trebui ajustate si cu deflatia, dar cum fenomenul e rar s-a renuntat probabil la varianta asta.
Vad ca s-a declansat o intreaga isterie pe marginea pensiilor, toata lumea isi da cu parerea, analizeaza, etc.
Ce e evident este faptul ca daca mai dorim un sistem de pensii public avem nevoie de o formula de calcul transparenta, astfel oricand orice om cu 4 clase (nu mai stiu in ce clasa de invata ridicarea la putere) sa-si poata calcula pensia viitoare pe baza contributiilor pana in momentul calculului.
Ceea ce e iarasi evident e faptul ca daca vrem sa mergem pe modelul german de pensii trebuie sa oferim locuri de munca in tara, sa sprijinim natalitatea astfel incat sa echilibram bugetul de pensii. Daca nu, trecem pe model american.
Speranta mea este ca sa profitam de aceasta isterie si sa rezolvam modelul sistemului de pensii.
Vizavi de aceasta speranta trebuie sa-mi exprim o dezamagire relativ la capacitatea PDL-ului de a rezolva aceste probleme, dezamagire declansata de urmatorul fapt.
Fara sa dau nume la o directie din Vrancea, cu sef PDL, a demarat un un proiect GAL cu scopul declarat de a scolariza viticultori vranceni. Citesc in ziarul de maine ca “viticultorii” sunt diversi directori PDL fara macar un butuc de vie in curte. Mai citesc in continuare ca respectivii vor studia viticultura la Paris .
Eu zic ca daca continuam cu mistoul aste nenorocit nu prea avem nicio sansa sa iesim din mocirla.

@ ingineru’sef
“Cum stabilim suma” este evident, şi s-a spus şi asta: prin legea pensiilor. Curtea spune că nu este o problemă şi se poate modifica suma în cazul în care se modifică legea pensiilor, aceasta prevăzând un alt mod de calcul, o altă relaţie între valoarea contribuţiei şi valoarea pensiei. Este evident că acest lucru este posibil. De altfel s-a şi întâmplat atunci când legea provenită din comunism, în care pensia era funcţie de retribuţia dintr-o anumită perioadă, a fost modificată, lărgită, pentru toată perioada de contribuţie. Numai că şi atunci (că lumea uită asta) nimănui nu i s-a scăzut pensia, pensiile mai mari au fost îngheţate până ce inflaţia le-a adus pe toate celelalte din urmă.

@Bibliotecaru,
reiau aici dis de dimineata o postare pe care v-am adresat-o asta-noapte:

Bibliotecaru,
de fapt despre ce mai discutam noi in taria noptii?Chiar dvs ati identificat “solutia constitutionala” de “micsorare”(ghilimelele va apartin),acum de ce incercati sa ma convingeti ca principiul “micsorarii”este neconstitutional si ca statul “ia de capul lui o suma de bani”?

Am înţeles eu greşit sau şi Opoziţia a votat cu entuziasm patriotic legile alea în Parlament ? Înseamnă că , în afară de pensii , restul sunt bune ?

danb

Eu , tu şi-o umbrelă , noi doi , ne plimbăm ,
Cerul ca o acuarelă
Ne priveşte sub umbrelă
Când ne …văităm .

danb

Să înţeleg că tu eşti un veritabil om de stânga iar singura dorinţă ce te mână-n luptă în campanie este căderea lui Oprişan . Tu eşti sicilian ? Vrei vendetta ?
Apropo , eu îţi sunt simpatic , nu ?

Mai sunt câteva ţări cu cotă unică… Bulgaria, Arabia Saudită, Slovacia… eu atâtea ştiu…

@ erata
am vrut sa spun “mascarada cu progresivul”

@Bibliotecaru,danb,
eu va spun sincer ca ador cota unica.Nu atat faptul ca este unica,cat mai ales valoarea ei relativ mica.
Nu am nici vila,nici casa de vacanta,nici 5 masini.Nici macar o plasma mai chivernisita,tot la vechiul meu Trinitron ma uit seara.Am investit insa in spatii comerciale si de depozitare si in tehnica productiva de varf.Acum spatiile comerciale nu le pot nici macar inchiria din cauza de lipsa clienti,iar tehnica sta degeaba din cauza de lipsa de comenzi.
Bibliotecaru,Danb,va atrag foarte serios atentia ca adversarii cotei unice sunt si adversarii mei personali si vor suporta consecinte greu de banuit.Pazea!(emoticon cu ras).

@danb,
mishteaux chestia aia cu “paznicul de muzee”…

@Bibliotecaru,
am observat tarziu si intamplator ca mi-ati dat o replica veche la “Raspunde”. Nu mai reiau acum discutia,nu mai am nici timp,nici chef.Daca se poate,haideti sa raspundem in continuare,la zi,nu la sectiunea “Raspunde”a unor postari mai vechi.

@ Bibliotecaru

Sunt multe chestii interesante în postarea de la 08:08 şi cu multe pot fi de acord dar …. Nu pot să le abordez pe toate , doar câteva consideraţii :
1. Eu am o neîncredere maladivă în statul român . Am văzut atâta demagogie şi am văzut atâta bătaie de joc pe banii publici încât mă doare sufletul de impozitele mele . Nu vă gândiţi că aş fi vreun mare om de afaceri dar până şi eu , cu un venit nu mult peste medie , dacă mi-ar lua prin impozit progresiv o sumă de bani mai mare decât îmi ia în prezent m-aş enerva tare de tot . Sunt subiectiv , ştiu , dar am şi eu o imagine care-mi persistă în creier , aceea a unui brunet care vine cu Mercedesul să-şi ia alocaţia de asistat . Mă irită teribil imaginea asta . Mă gândesc ce nervoşi sunt cei care plătesc impozite la stat mult mai mari decât ale mele .
2. Este evident că 16% din 1500 RON este mai mic decât 15% din 4000 RON . Deci impozitele nu sunt la fel . Dacă progresia s-ar face pe tranşe mari de venit şi diferenţa între impozite ar fi relativ mică aş putea discuta . Nu vreau să mă trezesc că fac ore suplimentare sau că-mi iau două slujbe iar venitul meu să crească derizoriu .
3. Subscriu la ideea neimpozitării profitului reinvestit dar nu de genul ,avem un Mercedes , mai luăm unul .
4.Cred că în lipsă de capital autohton investiţiile străine sunt bune , uneori chiar foarte bune . Doar nu credeţi că acel ” nu ne vindem ţara ” de la începuturile capitalismului mioritic post decembrist a fost bun ?
Oamenii de afaceri adevăraţi din ţara asta îşi măresc afacerile nu-şi bagă banii în case şi pământuri . Cel puţin asta văd prin ziarele de specialitate . Dacă vorbim de Becali şi alţii ca el , ăştia nu sunt oameni de afaceri , sunt bişniţari emancipaţi . Problema e că nu au destul capital .

@ Intelectualul subţire
Modul de percepere a TVA nu este o problemă de optică. Lumea greşeşte dacă consideră că prin creşterea TVA-ul de la 19% la 24% deja se construieşte o tragedie antică şi impozitarea diferenţiată este o catastrofă planetară. Valoarea TVA nu este importantă şi nici impozitul, cât timp ea nu se schimbă. Economia se aşează funcţie de condiţiile impozitării şi nu se va plânge niciodată că TVA-ul este 19% sau 24%…
Desigur, atunci când scade TVA-ul sau impozitarea scade, există un boom economic, pentru că se exploatează situaţia de tranziţie dintre o poziţie stabilă şi altă poziţie stabilă. Când TVA-ul creşte sau impozitarea creşte, perioada de tranziţie nu este benefică iniţiativei private şi investiţiile se retrag. Dar această stare este dată numai de starea de tranziţie, maximum un an. Greşeala nu este că a crescut TVA-ul la 24%, greşeala este că s-a aşteptat până acum. Dacă această creştere de TVA s-ar fi făcut în 2008, atunci când încă mai exista o creştere economică, astăzi am fi avut deja TVA 24% cu o funcţionare economică stabilă.

Dimensiunea acestor lucruri este şi mai mare…
Ca să înţelegeţi, să facem comparaţie între două personaje în două societăţi diferite.

Un om care descarcă lăzi în România şi în SUA.
În România el ar avea un salariu în mână de 7 mil. lei vechi, 700 RON, în SUA el ar avea, să zicem, 1000 USD.
Amândoi fac aceiaşi muncă fizică de salahor, amândoi depun acelaşi efort în acelaşi condiţii. Unul câştigă în România un salariu de mizerie, unul câştigă în SUA un salariu de mizerie. Dar dacă cel din România ar câştiga 1000 USD, el ar fi “Boier Bibescu”.
Între cei doi este un nivel de salarizare evident, între calitatea vieţii celor doi nu este însă nici o diferenţă.

Cam acelaşi lucru se întâmplă şi în cazul taxelor şi impozitelor. Diferenţele nu sunt semnificative, pentru că până la urmă viaţa se reglează pe anumite paliere. Acum 25 de ani un bogat era cel care avea un apartament proprietate personală, un autoturism şi eventual nişte “scule” audio-video. Între timp, ceea ce definea bogatul de atunci a devenit avuţia unui om cu venituri medii, fără însă ca acesta să se simtă bogat.

Scuze pentru greşeli, dar nu mai am timp să corectez că s-a ivit ceva neaşteptat.