Ce om normal are acasa o portavoce? m-am intrebat urmarind din ce in ce mai siderata imaginile surprinse la mitingurile din ultimele trei zile. Proteste spontane, dirijate prin portavoce- iata o noutate a Romaniei actuale! Portavoce au agitatorii, liderii de sindicat, organizatorii. Face parte din recuzita lor. Vocea urlata si lozincile din dotare – din fisa postului. E regretabil ca solidaritatea fata de doctorul Arafat si amaraciunea fata de viata grea a oamenilor au fost confiscate politic de opozitie, de fapt, nu de opozitie, asa, in general, ca un animal inform si fara nume, ci de politicieni iresponsabili care au trasat ordine catre organizatiile lor de tineret si catre liderii de galerii (profitand de naivitatea si/sau dorinta de parvenire a unora si de gregaritatea celorlalti) sa-i mobilizeze pe romani sa iasa in strada iar acum atrag atentia, la cel mai ipocrit mod posibil, ca nu trebuie sa se ajunga la violente si la inflamarea starii de spirit. Sa i-o spuneti jandarmului care se afla in spital, pentru ca si-a respectat ordinele! Tot mediul privat european se zbate la limita supravietuirii. Din ce in ce mai greu gasesti comenzi, din ce in ce mai greu poti sa-ti pastrezi oamenii ca sa nu alimenteze patura somerilor. O stiu din proprie experienta. Vorbeam cu fetele de la fabrica , imi spunea una dintre ele: Sefa, astia cat de greu or munci in timpul saptamanii de ies in strada sambata si duminica, ca eu abia astept sa ajung acasa sa pun capul pe perna! Inconstienta. Asta este cuvantul de ordine. Maine e luni. Sper sa ne luminam, sa ne trezim dimineata si sa mergem la munca. Doar muncind ne va creste venitul. Doar muncind vom putea contribui la modernizarea sanatatii, la evolutia invatamantului romanesc, la cresterea stabilitatii si a securitatii. Nu urland la comanda portavocilor. Cum va explicati ca se iese in strada pentru o idee si pe pancarte sunt afisate lozici care ataca tot: pe Basescu personal, pe Mitica Dragomir, criza, taza auto si privatizarea SMURD? Cine a zis ceva vreodata de privatizarea SMURD? Asta neluand in calcul ca serviciul a pornit ca o initiativa privata si a fost asimilata in institutiile statului ca serviciu public. Media de ce nu explica? Asta e Romania pe care o pregatim copiilor nostri? Suntem si pe retelele internationale de televiziune. Pe CNN, pe Euronews. Nu cu bune , ci cu imaginea instabilitatii. Cu asa oameni, sa nu ne miram ca trece Bulgaria pe langa noi, facandu-ne sfios cu batista. Mizez insa pe oamenii echilibrati, mai greu de manipulat si imi spun ca Scarlett O’Hara: si maine e o zi. De munca.
Comentarii recente
| Sorina Plăcintă: … on Antreprenoriatul feminin | |
| Sorina Plăcintă: … on Sa credem in eroii nostri… | |
| Sorina Plăcintă: … on Fashion Connect | |
 | andra on Omul sfinteste locul! |
 | Deepak on Asta este! |
9 comentarii
Feed-ul pentru comentariile acestui articol
15/01/2012 la 22:12
enkidu
te bagi, bibliotecarule? ca, daca stai acasa, te intretin. si eu sunt gras, dar muncesc. din scris. poti sa accepti?
19/01/2012 la 16:56
Bibliotecaru2
La ce anume “să mă bag”? Nu am înţeles?
16/01/2012 la 21:47
Adelina
Aveti dreptate. Un protest cu portavoce nu poate fi unul spontan, si am sentimentul ca protestele sunt confiscate de PNL si PSD. In alta ordine de idei, as sugera sa evitam gandirea tipica de tiran bolsevic sau nazist: Arbeit macht frei, PROLETARI din toate tarile, uniti-va. Bine, doamna, accept sa muncesc, dar pentru mine. Si protestez pentru ca furtul politicienilor a depasit limita suportabilitatii. Din cele 100 mld datorie publica pe care maleficul cuplu Basescu-Isarescu le-a dus spre bancile din strainate, via BNR, pe cap de locuitor vine 5000 de euro. Adica: angajata dvs. munceste pe branci, dar… pentru cei ce au profitat de acesta ordinara inginerie financiara legala. Credeti-ma ca stiu ce vorbesc, am si studii in domeniu. Deci in loc sa ma ocup de biserica, de prieteni, de creatie artistica, eu va trebui sa sclavagesc pe branci pentru a plati acea datorie mizarabila, un furt la drumul mare… Asa ca nu ne mai acuzati voalat de lene si betie, ca Basescu, uitat sa-i fie numele in veci. Ne-a adus cu jidhanii bancheri in stadiul de sclavi. S-a vandut tzara noastra bogata si ne-ati scos si datori. Rusine tuturor partidelor!!! Daca Basescu nu va pleca fara violenta, va pleca cu violenta. Va fi linsat mai rau ca Ghaddafi. Ar fi bn sa lasati acest comentariu, ca semn de echidistanta. Va asigur de sincera mea pretuire, si va doresc sa va dea Dumnezeu intelepciune si sanatate.
17/01/2012 la 15:21
Intelectualul subţire
@ Bibliotecaru
Nu mi-am dat seama c-aţi fi banat aici, văd că au trecut nişte comentarii îngrozitoare, de ce v-ar bana tocmai pe d-stră?!
1. Există vreun articol în Constituţie care prevede clar, fără dubii, interzicerea scăderii salariilor bugetarilor?
2. Ca şi principiu etic, vi se pare normal să existe două categorii de cetăţeni, unii cu „drepturi” depline ( bugetarii) cărora să nu li se poată niciodată scădea salariul, indiferent de condiţiile economice existente, alţii cu „drepturi” parţiale (cei care lucrează în mediul privat), ce pot suferi micşorări de salarii? Ar fi o nebunie din punct de vedere constituţional.
3.Presupunând că aveţi dreptate şi că CEDO nu are competenţe în acest domeniu al salarizării, nu vi se pare demagogie pură, cinism fără margini, încurajarea populaţiei de către liderii Opoziţiei în a-şi căuta dreptatea la CEDO?
4. Înţeleg că d-stră reclamaţi interpretarea abuzivă, exhaustivă a acelui art. 53. Eu cred că art. 53 privind limitarea unor drepturi şi libertăţi nici nu se referă la salarii, ci la cu totul şi cu totul alte drepturi. Cum folosim mereu expresia (adevărată) că Statul este cel mai mare Angajator, eu pot presupune că politica salarială se supune şi aici aceloraşi reguli, condiţii, convenţii, legi, contracte stabilite între angajat şi angajator ca şi în cazul firmelor private ce acţionează pe piaţa muncii. Îmi pare rău s-o spun dar confuzia cred că provine de la interpretarea eronată a art. 53. După cum se constată, acest articol încheie Capitolul II – Drepturile si libertatile fundamentale unde singura referire la salariu este „instituirea unui salariu minim brut pe tara”.
Deci „agăţarea” acestui art.53 de posibilitatea micşorării salariului mi se pare forţată. Nu cred că scrie undeva în Constituţie ceva legat de mărirea sau micşorarea salariului pentru simplul motiv că această Lege nu are ca scop aşa ceva. Păstrarea salariului la acelaşi nivel nu poate fi catalogat nici drept şi nici libertate fundamentală, aşa că pur şi simplu art.53 nu se referă la aşa ceva.
5.Nu mă întrebaţi pe mine de legea din 2006. S-a dovedit prin rezultatele pe care le-a avut că a fost o lege ori proastă ori incompletă. O să spuneţi dacă a plătit cineva pentru asta. O să vă răspund că trebuiau sancţionaţi la vot. Dacă aşa s-a întâmplat, dacă legea a fost contabilizată ca un eşec doar la liberali, asta este o altă discuţie. Că PSDul a votat contra mi se pare irelevant, Opoziţia votează contra din reflex, nu cred că au citit mulţi din Opoziţie legea atunci. Viaţa de zi cu zi ne demonstrează însă că sistemul de sănătate are grave carenţe. Eu nu susţin că legea adusă în discuţie de Băsescu este bună, eu susţin că o nouă lege trebuie iniţiată şi aprobată. Din păcate, greşelile politice de abordare ale Preşedintelui, demagogia Opoziţiei, suficienţa Puterii, dorinţa de rating a televiziunilor au îngropat dezbaterea pe marginea acestei legi.
Ca o paranteză. dezbaterea „prea publică” a unei legi o poate duce în derizoriu, sunt prea mulţi „poeţi” care comentează, sunt prea multe bocitoare naţionale, sunt prea mulţi „analişti” care nu citesc un proiect de lege ci doar vin cu generalităţi gen : „să fie bine pentru toţi”,”nu vrem privaţi că vor numai profit”, „nu vrem stat că sunt puturoşi şi şpăgari”…sunt prea mulţi ciocli naţionali. Democraţia asta prea „populară” nu prea funcţionează în unele decizii pur tehnice. E ca şi cum poporul ar trebui să stabilească cursul leu-euro sau să-şi dea cu părerea în chestii macroeconomice ce ţin de specialişti. Bineînţeles, trebuie să se ţină cont de percepţia publicului asupra legii, trebuie explicat cetăţenilor ce se doreşte, care-i scopul reformei, principiile după care se va ghida noua lege, trebuie arătată o minimă empatie faţă de cetăţean, altfel conducerea statului devine autistă, ruptă de ţară. Dar legea în sine trebuie făcută de specialiştii în domeniu, câţi mai mulţi, câţi mai reprezentativi şi cât mai independenţi (politic şi financiar) şi apoi asumată în Parlament de către cei ce conduc ţara. Dacă o lege este bună sau nu o vor vedea cetăţenii pe pielea lor, practic,după ce se va aplica şi vor sancţiona sau nu oamenii politici care şi-au asumat-o.
Sunt convins în continuare că este necesară această lege, ştim cu toţii că există ACUM o grămadă de „băieţi deştepţi” în sistem, sistemul în sine fiind un sistem privatizat la negru, ca să spun aşa. S-ar putea ca apariţia unor entităţi private ( gândită bine şi prudent) să conducă la micşorarea numărului de „băieţi deştepţi”. Pentru că’ aceştia nu sunt numai în mediu privat, cum greşit se percepe, ci populează din plin şi Statul.
19/01/2012 la 18:01
Bibliotecaru2
1. O societate este organizată după nişte principii şi reguli inalienabile. Aceste principii sunt, în cea mai mare parte a lor, stipulate în Constituţia României. Este rostul Constituţie să protejeze aceste principii şi reguli care sunt “mai tari” chiar şi decât Constituţia pentru că ţin deja de o filosofie generală a existenţei oamenilor şi de o doctrină generală a dreptului naţional şi internaţional.
Statul nu are nici un privilegiu în faţa legii. Dacă există o lege prin care statul promite ceva cetăţeanului, ea devine un contract între stat şi cetăţean. Ca în orice contract nu poţi să iei o decizie de capul tău în care să scazi beneficiile partenerului de contract. Când statul a oferit nişte salarii cetăţeanului nu se stipula nicăieri că va exista la o anumită dată o altă negociere sau că salariile sunt efective până la o anumită dată. Drepturile oferite de stat celui angajat (contractul colectiv era acoperitor şi pentru privat, nu numai pentru stat) erau pentru totdeauna, se putea deci negocia drepturi mai bune pentru cetăţean, nu şi drepturi mai proaste, pentru că atunci cetăţeanul ar trebui să piardă din drepturile sale. Dacă cetăţeanul câştigă un drept nu i se mai poate cere să renunţe la acel drept. Scăderea salariilor a fost ca şi cum eu aş lua decizia să nu plătesc TVA-ul 24% ci 16% că am şi eu o criză, mi-e bolnav un părinte. Ce spuneţi, aş putea face aşa ceva? Desigur că nu. Iată deci că deşi “statul de drept” impune că în faţa legii statul este egal cu cetăţeanul, în realitate nu este. Domnul Boc a putut să scadă salariile pentru că statul are mecanismele de a-şi impune hotărârile, cetăţeanul nu poate decât să se supună.
Drepturile şi libertăţile fundamentale sunt enumerate la Capitolul al doilea al Constituţiei.
Acolo este stipulat următorul enunţ:
“ARTICOLUL 41 – Munca si protectia sociala a muncii
(5) Dreptul la negocieri colective in materie de munca si caracterul OBLIGATORIU al conventiilor colective sunt GARANTATE. ”
Vedeţi, nu scrie “ocrotite” sau altfel… scrie GARANTATE.
Contractul Colectiv de Muncă şi Codul Muncii a fost distrus de Guvernul Boc cu încălcarea gravă a acestui articol. Contractul Colectiv de Muncă se realizează de Sindicate şi Guvern. Sindicatele nu au avut al rol decât să protesteze, pentru că ele nu au negociat pe acestă lege, domnul Boc nu a întrebat pe nimeni, nu a discutat cu nimeni… dar nici sindicatele nu aveau voie să accepte scăderea salariilor (de fapt a DREPTURILOR salariale). Conform Codului Muncii se stipula că nu poate nimeni să modifice contractul de muncă decât prin negociere. Cu alte cuvinte, dacă un patron vroia să scadă un salariu, sau din condiţiile de muncă, atunci este absolut evident că trebuia să negocieze cu salariatul, sau sindicatul unde este cazul, un contract de muncă nou sau un act adiţional. Dacă ar fi dorit să mărească salariu (DREPTURILE salariale), asta se poate face pentru că “vine şi nu pleacă” din banul din buzunarul angajatului. Este principiul că poţi mări salariul când vrei, dar niciodată nu-l poţi scădea.
2. Contractul Colectiv de Muncă a fost documentul de bază de la care pornea negocierea şi în privat. Fiind măcelărit… nu mai are sens nici la privaţi.
3. Da, mi se pare demagogic… sau poate nu se pricep. Opoziţia putea să ofere ajutor juridic pentru câştigarea drepturilor în instanţă, putea să insiste pe la CCR.
4. Art. 53 permiterea pierderea drepturilor atunci când eşti arestat, condamnat, şi aşa mai departe. Evident că pentru a încarcera pe cineva trebuie ca acesta să-şi piardă mai întâi dreptul la liberate. Numai că observaţi, acest drept la libertate este restrâns prin decizie judecătorească, Guvernul nu poate lua o astfel de hotărâre. Domnul Boc ce a spus. E criză, atunci ne înscriem în condiţiile “apararea securitatii nationale, a ordinii, a sanatatii ori a moralei publice, a drepturilor si a libertatilor cetatenilor; desfasurarea instructiei penale; prevenirea consecintelor unei calamitati naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.”
Observaţi că textul este separat în trei părţi de semnul punct şi virgulă (“;”). Avem o primă parte care enumeră faptul că drepturile şi libertăţile unuia nu pot trece peste dreptul şi libertăţile altuia. A doua parte se referă, foarte clar, la Codul Penal. A treia parte se referă, în mod evident la altceva, respectiv inundaţii, cutremure, sinistre de orice natură… Criza economică nu intră, în mod real, nici măcar la situaţie de urgenţă. Drept dovadă că nimeni nu a declarat stare de urgenţă pentru că a venit criza peste noi.
Domnul Boc a legat acele legi de micşorare a salariilor cu 25% şi a pensiilor cu 15% de acest articol. La pensii nu a mers, la salarii CCR “s-a vândut” şi a admis, absolut absurd, că nu e nici o problemă invocarea art. 53, a spus doar că acea criză este limitată până la finele anului.
5. Nu există sancţiunea votului în acest moment în România, după cum nu există democraţie.
http://bibliotecarul.blogspot.com/2012/01/de-ce-nu-este-indejuns-votul-pentru.html
Cred că am răspuns la tot ce era de răspuns… Eu altceva nu am mai observat.
22/05/2012 la 17:05
Diya
Sa stii ca ambele tabree atei, credinciosi se acuza reciproc de condescendenta.Si e putin probabil sa isi dea pace; pentru ca aici e vorba de niste nelinisti ancestrale. Intotdeuna o cultura diferita de a mea ma va face sa ma simt amenintat. Sa simt un potential pericol, chiar acolo unde nu e, si sa simt nevoia sa iau atitudine!Pe urma, asa cum bine ai observat, multi dintre atei, vor sa desfiinteze si biserica si credinta in Dumnezeu fiindca 1)se simt amenintati de ceea ce s-a intamplat acum sute de ani sau de interpretarile extremiste pe care le dau unii oameni religiei lor 2) se simt lezati de atitudinea bisericii din zilele noastre fata de stilul de viata modern.Daca intri in problema o sa descoperi multe alte lucruri. O parte ai si descoperit-o.Ca raportarea ateilor se face la cazuri accidentale, gen Tanacu sau alte tampenii care se intampla cu unii membrii BOR. Despre cati oameni sarmani primesc ajutor material de la bisericile locale sau consiliere in momente de mare cumpana sufleteasca nici ziarele , nici scriitorii nu se inghesuie sa vorbeasca.Despre faptul ca in biserici au intrat preoti tineri care abordeaza cu totul si cu totul altfel provocarile vietii de azi, lasand in urma mult dogmatismul exagerat, dar nealunecand nici in laxism, iar nu vorbeste nimeni. Sau ici, colo, se mai ridica o voce timida, acoperita repede de ofuscarea unui grup ateist sau chiar de credinciosii care se grabesc “sa faca pace” spunand ca “se poate crede si fara biserica”. Biserica e un lucru desuet, oldfashioned, dom-le, e pentru babe si fete batrane.E un non sens, ffffrate, sa te duci sambata seara la discoteca si duminica dimineata, la liturghie. Sa fii homosexual, sa practici contraceptia, sa fumezi, sa faci sex sau dragoste inainte de casatorie, sa iti inseli partenerul legitim si sa mai ai tupeul sa mai crezi in Dumnezeu, ba sa te duci si la biserica, basca, e fariseism curat! Daca nu stii, iti explica cel care nu crede! El ia Biblia, o citeste ad-literram si iti arata cat de absurd e Dumnezeu si ce pretentii nebunesti are de la tine. Si iti explica foarte convins ca e imposibil ca tu sa crezi in Dumnezeu din moment ce nu ii respecti regulile! Pe el nu il imbarligi cu paradoxul crestinismului! Lui sa nu ii vorbesti despre coexistenta harului cu pacatul, ca despre cel mai firesc lucru, ca ii insulti logica elementara si te trimite mai mult sau mai putin amabil la balamuc. Intr-adevar biserica are o problema, are prea putini preoti buni. Dar pot sa spun ca numarul acestora este direct proprortional cu reaua-vointa, delasarea si amorteala credinciosilor care habar nu au ce este biserica. Ei se uita la biserica ca la o institutie care ar trebui sa gestioneze sau rezolve cu functionari specializati problemele lor emotionale, de sanatate, administrative Ei nu se vad ca parte integranta cu rol activ, atat in devenirea lor, cat si in cea a bisericii. Ei se duc la biserica ca la croitor. Dau dimensiunile problemei si asteapta ca preotul sa vina cu rezolvarea. Cum lucrurile astea nu se intampla, ba chiar se lasa deseori cu dezamagiri grave, biserica devine o institutie obsolita si, de aici, nu mai e mult pana cand si Dumnezeu ajunge incet, incet, in mintea dezamagitilor, un mit. Credinciosul civilizat si nefanatic tocmai asta nu vede. Nu vede cat de slab e interesul si efortul lui pentru a isi consolida si spori credinta si faptele de buna credinta El se da dezamagit foarte ca biserica ii mediaza intr-un mod desuet si neeficient relatia cu Dumnezeu, dar pe sine nu se vede deloc cat de putin se implica in acest demers. E mai simplu sa dea vina pe biserica, pe reprezentatii ei inchistati
19/01/2012 la 12:01
Un cetăţean
Este bine că manifestaţia pro-poporul sărăcit de Băsescu pregătită de USL are loc acum şi nu mai devreme. Aşa a avut timp şi dul Mazăre să-şi termine concediul din Papua Noua Guinee, dul Vanghelie să-şi termine luna de miere petrecută în Elveţia cu amanta, deputata PSD Oana Mizil (acum înţeleg de ce a fost garantată Vanghelie la alegeri!, oricum, să fie sănătoşi şi la pungă groşi), într-o vilă cu chirie de 70000 de euro; s-a întors cu el, cu ocazia asta,şi consilierul PSD de la Primăria Bucureşti , sindicalistul acela, prieten bun cu Sile Cămătaru. Poate vine şi Oprişan, tot a terminat el de tocat banii publici cu ocazia Revelionului şi până mai apare altă ocazie e liber de obligaţii… Hrebenciuc este în ţară, nu-i problemă. Negoiţă la fel.
Fenechiu stă pe baricade de mai multe zile. Voiculescu nu ştiu dacă apare dar ar da credibilitate grupului.
Uite, pe ăştia mi-ar place să-i văd strigând: „Ne-aţi adus la sapă de lemn!Huoo! Să crească salariul minim pe economie! Băsescu, nu te-nfrupta, mai lasă-ne şi nouă ceva! Taxa auto-i mare, vrem Bemveuri şiI Merţane! Cine e “băiat deştept” să sară! Hop cu toţii! PDL, nu uita, vrem şi noi juma-juma!”
Mda…
21/01/2012 la 11:50
DE BINE....
ASA ESTE ….LA MUNCA…CRED CA DE FAPT ACEST TEXT A FOST O AUTOCRITICA ,NU? POATE VA APUCATI SI VOI GUVERNUL SA MAI MUNCITI SI PENTRU CETATENI…CE SPUNETI? AR FI O IDEE,NU?
21/01/2012 la 11:59
Alin
Nici in ceasul al 12-lea nu va puteti abtine. Aceeasi aroganta tipica. Treziti-va odata, doamna!