Arhiva categoriei

Sanctiunea data de CNA canalului Antena1 mi se pare o insulta adusa spatiului public. 10 minute. Atat isi va intrerupe emisia postul care a decis sa difuzeze imagini cu Emil Boc schimbandu-se in vestiarul unei sali de sport. 10 minute, desi Razvan Popescu, seful acestui organism recunoaste ca “E probabil cazul cel mai grav cu care ne-am infruntat, e o incalcare foarte clara a legislatiei audiovizuale”. Antena 1, aflu, a mai primit o sanctiune similara in urma cu doi ani. Atunci, logic vorbind,daca acum e derapajul cel mai grav, de ce nu e si pedeapsa pe masura? Oamenii care vegheaza asupra respectarii legislatiei s-au gandit la copiii lui Emil Boc? S-au gandit la familia lui, la mama lui indoliata, la copiii tuturor rudelor sale? S-au gandit la Romania si la faptul ca acest om, inca premier in functie la data la care erau facute inregistrarile, este un demnitar ales de oameni si apoi numit sa conduca guvernul unei tari, presedintele unui partid parlamentar, un om de a carui imagine se leaga intr-o buna masura prestigiul tarii? Read the rest of this entry »

Cu iarna asta grea mi-a fost imposibil sa scriu. N-am avut nici timp, nici stare. Am fost prinsa intre Bucuresti si Focsani, intre Parlament, judet si fabrica. Ma hotarasem sa nu le raspund celor care, nestiind nimic despre mine si neavand curiozitatea sa ma intrebe, ma terfeleau pe la televizor. Insa am primit semnale de ingrijorare de la prieteni, cunoscuti si cateva dintre fetele mele de la fabrica, blocate de mai multe zile sub nameti, in comune aflate la cateva zeci de kilometri de Focsani. Si, inainte de a spune orice altceva, vreau sa stiti ca ma gandesc la oamenii care sufera, ca un om care nu a uitat ce este aceea suferinta. Fiind un gen practic, gandurile mele se transforma in fapte. Si asa s-a intamplat si in aceasta perioada. In ciuda a ceea ce se crede in general, eu nu consider ca traim un dezastru natural imposibil de stapanit. Au mai fost zapezi grele si oamenii au mers mai departe. Este in schimb un test de implicare pe care multi dintre noi l-au picat. Read the rest of this entry »

Ce om normal are acasa o portavoce? m-am intrebat urmarind din ce in ce mai siderata imaginile surprinse la mitingurile din ultimele trei zile. Proteste spontane, dirijate prin portavoce- iata o noutate a Romaniei actuale! Portavoce au agitatorii, liderii de sindicat, organizatorii. Face parte din recuzita lor. Vocea urlata si lozincile din dotare – din fisa postului. E regretabil ca solidaritatea fata de doctorul Arafat si amaraciunea fata de viata grea a oamenilor au fost confiscate politic de opozitie, de fapt, nu de opozitie, asa, in general, ca un animal inform si fara nume, ci de politicieni iresponsabili care au trasat ordine catre organizatiile lor de tineret si catre liderii de galerii (profitand de naivitatea si/sau dorinta de parvenire a unora si de gregaritatea celorlalti) sa-i mobilizeze pe romani sa iasa in strada iar acum atrag atentia, la cel mai ipocrit mod posibil, ca nu trebuie sa se ajunga la violente si la inflamarea starii de spirit. Sa i-o spuneti jandarmului care se afla in spital, pentru ca si-a respectat ordinele! Tot mediul privat european se zbate la limita supravietuirii. Din ce in ce mai greu gasesti comenzi, din ce in ce mai greu poti sa-ti pastrezi oamenii ca sa nu alimenteze patura somerilor. O stiu din proprie experienta. Vorbeam cu fetele de la fabrica , imi spunea una dintre ele: Sefa, astia cat de greu or munci in timpul saptamanii de ies in strada sambata si duminica, ca eu abia astept sa ajung acasa sa pun capul pe perna! Inconstienta. Read the rest of this entry »

Putina lume stie ca Hatikva, imnul oficial al statului Israel, a fost intonat pentru prima oara in Romania la Focsani. Si eu am aflat de curand, cautand informatii despre istoria comunitatii evreiesti de la mine de acasa. Se intampla in urma cu 130 de ani, cand avea loc primul congres sionist al Uniunilor Sioniste din Romania. Semnificatia intalnirii din 1881 ramane si acum o lectie de politica, un model de cum se ajunge la o decizie buna, care sa conduca la rezolvarea unei probleme grave. Cei 55 de delegati
unionali au hotarat atunci ca solutia pentru rezolvarea problemei evreiesti din Romania este emigrarea in Israel; si asa a inceput colonizarea viitorului stat al evreilor. O idee dezbatuta la Focsani care avea sa schimbe peste timp soarta a milioane de oameni. Prezenta evreilor la Focsani este atestata inca inainte de 1700. Comunitatea nu era numeroasa, dar era destul de instarita si cu un inalt simt civic. Drept dovada, se finanta din cotizatii voluntare si avea ca obligatii ingrijirea saracilor, a spitalului si a cimitirului. Majoritatea familiilor de evrei stabiliti la Focsani era de origine poloneza. De intalnirea istorica de la 1881 se leaga insasi ideea fondarii Israelului, a carui paternitate apartine presedintelui de onoare al congresului, rabinul Focsaniului Moshe Halevi Golding. Facand un arc peste timp, la sfarsitul saptamanii acesteia, evreii se reintorc acasa. Zeci de invitati din Israel si de la noi vor evoca
semnificatia istorica a unei intalniri exemplare, a unei intalniri in care oamenii decid viitorul si soarta unei natiuni.