You are currently browsing the category archive for the ‘Politica si politicieni’ category.
Vorbim despre Grecia la modul imperativ deja de mai bine de un an. Vorbim despre criza datoriilor suverane, despre impotenta clasei politice de la Atena de a gasi un raspuns la gravele intrebari pe care i le pune economia elena, vorbim despre un popor care-si vede in pericol bunastarea pe care le-a dat-o pana acum haosul legislativ si miile de gauri prin care se putea usor trisa la plata impozitelor. Deci tot clasa politica. Dar vorbim noi in termenii potriviti? Paradisul vacantelor noastre risca sa se prabuseasca. Se afla demult in faliment si acum este pe punctul de colaps, punand in pericol si alte entitati (creditori, parteneri, banci, state, etc). Paradoxal, cel mai putin preocupati de situatia grava in care se afla, par grecii insisi. Read the rest of this entry »
Traim vremuri despre care am putea spune ca sunt interesante, daca nu ar lovi atat de puternic in fiecare dintre noi. Europa se recalibreaza politic. Tot ceea ce se intampla in ultimele doua saptamani ne avertizeaza foarte insistent ca oamenii s-au saturat de austeritate si de lipsa de solutii rapide care sa readuca bunastarea anilor de dinainte de criza. Din pacate nu avem o situatie de win-win, nici macar una de tipul dusului scotian, cand cald, cand rece. Vestea proasta este ca de austeritate nu vom scapa prea curand fara riscurile de rigoare, iar vestea si mai proasta este ca solutii rapide nu exista. Read the rest of this entry »
Nici acum nu stiu daca e necesar sa dau explicatii pentru ceea ce mi s-a intamplat in plen in ziua votului motiunii. Dar, pentru ca multa lume asteapta sa afle de la mine motivul pentru care am plans si ce anume a declansat aceasta reactie, voi spune totusi cateva cuvinte. Sunt om. Nu exista politicieni-roboti, nici oameni de afaceri roboti si nici mame robor. Suntem oameni si exista momente in viata cand simti ca nu mai poti, ca nimic nu are rost si ca, uneori, e chiar mai bine sa pui un punct, sa tragi o linie si sa recunosti ca te afli la capatul puterilor. Intr-o zi atat de tensionata ca aceea, eu asta am simtit. Nu am sa neg niciodata ca il apreciez pe Mihai Razvan Ungureanu pentru ceea ce a incercat sa faca. Cred insa ca mandatul lui a venit cumva si prea devreme si prea tarziu. Noi, PDL-ul, am uitat, prinsi in valtoarea guvernarii, ca suntem o echipa. Read the rest of this entry »
Am urmarit cu mare atentie scrutinul de ieri pentru alegerea presedintelui in Franta. Nu numai pentru ca vorbim despre cea de-a 10 economie a lumii si a doua a Europei. Nu numai pentru ca suntem popor francofon si datoram culturii franceze o mare parte din devenirea noastra culturala si nationala. Am urmarit cu mare atentie lupta pentru Elysee pentru ca mi se pare simptomatic in legatura cu ceea ce se intampla in mentalitatea poparelor cu traditie in democratia occidentala. In primul rand m-a surprins participarea la vot. Demult nu s-a mai inregistrat o prezenta atat de consistenta intr-o tara stabila, cu un mediu privat viu, rodnic si cu o clasa politica atat de activa. Intr-un procent masiv, de aproape 80 la suta, francezii s-au dus sa-si exprime optiunea electorala, ceea ce arata ca oamenilor le pasa, ca sunt ingrijorati, ca vor sa-si spuna cuvantul, ca fenomenul absenteismului e periculos. Read the rest of this entry »
Continua sa-mi placa premierul Ungureanu, un om ale carui decizii nu par sa fie luate in pripa sau neserios argumentate. L-am vazut aseara la B1, un tanar tehnocrat cu expertiza, echilibru, cultură si severitate. Sper ca ceea ce si-a propus sa poata duce la bun sfarsit si il voi sustine in toate initiativele sale, cu exceptia uneia singure despre care va voi vorbi chiar acum: legea restituirii proprietatilor. Indiferent ce argumente de ordin administrativ sau economic ar aduce premierul, obligat de indecizia guvernantilor din ultimii 23 de ani (printre care ma numar si eu, fara sa ma spal pe maini, alaturi de toti ceilalti colegi parlamentari, ministri sau demnitari locali, indiferent ca o vor recunoaste sau nu) sa rezolve in al doisprezecelea ceas aceasta problema nationala, solutia prin limitarea la orice procent (nici nu conteaza care) a datoriilor statului catre fostii proprietari aduce un prejudiciu grav democratiei. Dupa ce ca le-au fost luate casele, terenurile, uzinele, micile ateliere sau fabricile cu japca, de un regim criminal, acum ii mai omoram si noi o data. Le spunem de fapt ca nimic nu s-a schimbat in aceasta tara si ca degeaba vrei sa construiesti pentru ca, la un moment dat, statul poate sa nationalizeze orice, dupa bunul plac. Inainte de a fi un semnal foarte puternic catre investitorii straini, este o crima morala fata de parintii nostri, bunicii nostri si, mai grav, copiii nostri. Spun foarte clar acest lucru, pentru a nu lasa loc de echivoc: nu voi vota NICIODATA o lege care sa mutileze dreptul proprietarilor sau urmasilor acestora la ceea ce ei sau parintii/bunicii/familia lor au cladit. Read the rest of this entry »
Like this:
Este anormal sa afli din ziare si de la televizor ceva ce te priveste direct. Am ezitat sa scriu despre situatia in care se afla colegul meu de la UDMR, ministrul Mediului, Laszo Borbely. Am ezitat pentru ca eu cred ca fiecare nelamurire care tine de dreptate trebuie clarificata in fata completului de judecata. Simteam insa ca ceva nu e in regula si, tot gandindu-ma la faptul ca cineva de tinuta acestui om politic ajunge astfel in dezbatere publica, mi-am clarificat nemultumirile. Principala chestiune suparatoare este aceasta, legata de maniera in care un demnitar, o persoana in care alegatorii, guvernul si, de ce nu o natiune, isi pun increderea ajunge in gura lumii, fara posibilitatea de a se apara. As fi inteles daca ar fi fost demarata deja o procedura, insa asa, parca din neant, sa ajungi invinuitul de serviciu, mi se pare prea mult pentru oricine. Read the rest of this entry »
Comentarii recente